Sweetness follows

Motto :

Just remember, the sweet is never as sweet without the sour...
and I know the sour.

“Vanilla Sky” - The Movie, Brian’s Character



Nimic nu este intamplator. Pana si acordurile minore ale unei ghitari reci care imi acompaniaza lin cuvintele… cuvinte care vin si trec, doar sufletul meu ramane langa tine mereu, in curgerea marginita a timpului care odata se va opri in loc… Rasuflarea sa va inceta, secundele vor ingheta, iar buzele tale moi le vor mangaia pe ale mele si le vor reda culoarea rosie, arsa acum de dor, de nori, de vant…

Ma bucur in solitudinea care ma apasa de fiecare mesaj pe care il primesc, pe care Dumnezeu mi-l trimite prin ingerasii mei pazitori, ma bucur ca reusesc sa iti fac privirea sa vibreze, macar si prin simplele mele cuvinte care zboara intr-un dans numai al lor stiut. Astazi cineva drag mi-a dat de veste si mi-a bucurat inima, mi-a reamintit de cine sunt de fapt… un simplu om, cu emotii firesti si care isi exprima simplu si neingradit gandurile.

Este serenitatea de care am nevoie, in lupta cea anevoioasa cu viata, in drumul meu catre tine, contra valurilor care sfarsesc izbindu-se de malul pe care un porumbel alb iti aduce de la mine un gand si o floricica… O floricica rosie ce se rusineaza ea insasi de frumusetea ta divina, o floricica ce parca ii vine sa infloreasca din nou numai pentru tine si pentru manutzele tale gingase… esti inca intimidata de prezenta porumbelului si te rusinezi parca de gestul tandru al sau, care de teama sa nu te sperie, iti lasa floricica undeva pe nisipul ud de valurile sparte ale unei mari acoperite de norii gri ce ascund soarele de privirea ta… iar asta doar pentru ca le este ciuda sa nu vada si soarele ceea ce tu ai primit… Norii nu stiu insa ca puterea lui este insa prea mare si ca de fiecare data, dupa ploaie urmeaza numai el, soarele…

Revenind intr-un plan real, cuvintele ‘multumesc’ sau ‘recunostinta’ palesc in fata gandurilor frumoase pe care azi le-am primit, asa ca atunci cand ma simt aproape uitat de lume si de prieteni, apare mereu cineva care imi sopteste ca nu este asa… Nu voi putea decat sa ma inclin in fata minunatiilor naturii din jur, in fata iubirii infinite a lui Dumnezeu pentru oamenii smeriti, si sa scriu mai departe pana cand ziua X in care cuvintele vor fi inlocuite de imbratisari calde si priviri pline de culoare si dulceata… daca ziua aceea va fi peste cinci ani si un pic, asa cum un ceas undeva ticaie nerabdator, sau daca va fi chiar peste doua zile, numai Dumnezeu stie… Ceea ce sigur stiu este ca momentul va fi cel potrivit si va fi cel mai frumos din viata mea de pana atunci.

Iar cum in urmatoarea luna de azi inainte vor fi cel putin doua prilejuri de aniversare, imi pastrez cateva mici surprize pentru momentele speciale care vor urma…

Povestea prinde contur iar cu fiecare episod care mai dezvaluie cate un invelis misterios din cele 29 care o acopera cu mare atentie, devenim parca mai sfiosi si mai increzatori in ceea ce ne rezerva viitorul atat de imprevizibil… trebuie doar sa nu inventam singuri probleme inexistente si sa ne bucuram de ceea ce ni se intampla bun in fiecare zi… pentru mine, ziua asta este de departe cea mai speciala zi de multa vreme incoace, si sunt din ce in ce mai curios si mai nerabdator sa vad ce surprize imi va mai rezerva Universul asta plin de buburuze, iepurasi colorati in nuante ale unui curcubeu ce mi-a luminat calea catre Orasul Ales in ziua in care am aflat mai apoi ca prietenii adevarati… nu se sting niciodata… iar daca luminile acelui oras iti vegheaza sau nu etern somnul tau lin, eu sunt aici mereu pentru asta… Sa nu iti fie teama niciodata, caci daca un bec se va defecta, va veni mereu un om care il va inlocui… acel om este omul cu lumina din sufletul meu care sta aprins pentru tine.

Iar pentru cel care nu a inteles nimic din ceea ce am vrut eu sa spun, un simplu mesaj: nu te impacienta, prieten drag, poate inca nu e momentul sa intelegi… va veni, curand !
~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~