11 dec 2008, 23:12h
--- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- ---
If You just hold on... I swear that Everything will Be OK !
Motto:
„FERICIREA NE ASTEAPTA PE TOTI... Pe Cei care Plang, Pe Cei care Cauta, Pe Cei care Spera, Pe Cei care Cred, Pe Cei care isi Doresc, Pe Cei care Viseaza. Sunt momente in viata cand ti-ai dori atat de mult sa-i vezi pe cei dragi cu adevarat fericiti, incat ti-ai da viata pentru fericirea acestora!!! Cand simti ca lucrurile pe care le faci sunt ca o picatura de apa in mare, aminteste-ti ca marea nu ar exista fara acele mici picaturi ce o formeaza. Sunt momente in viata cand tot ce iti doresti e sa mori. In acele clipe gandeste-te ca altii ar da orice sa Traiasca!!!
--- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- ---
If You just hold on... I swear that Everything will Be OK !
Motto:
„FERICIREA NE ASTEAPTA PE TOTI... Pe Cei care Plang, Pe Cei care Cauta, Pe Cei care Spera, Pe Cei care Cred, Pe Cei care isi Doresc, Pe Cei care Viseaza. Sunt momente in viata cand ti-ai dori atat de mult sa-i vezi pe cei dragi cu adevarat fericiti, incat ti-ai da viata pentru fericirea acestora!!! Cand simti ca lucrurile pe care le faci sunt ca o picatura de apa in mare, aminteste-ti ca marea nu ar exista fara acele mici picaturi ce o formeaza. Sunt momente in viata cand tot ce iti doresti e sa mori. In acele clipe gandeste-te ca altii ar da orice sa Traiasca!!!
Daca am fi apa nu am mai avea nevoie de lacrimi...
Daca am fi foc nu am mai avea nevoie de caldura...
Daca am fi pietre nu am mai avea nevoie de sentimente...
Daca am fi aer nu am mai avea nevoie de viata...
Dar suntem oameni si avem nevoie de DRAGOSTE!!!”
http://ionelushpcd.hi5.com
Ma regasesc si acum, in noaptea cruda ce tinde sa acopere intreg pamantul, in fata tastaturii mele negre-argintii Omega, inconjurat asta data de 3 ingerasi care imi vegheaza gandurile timide ce se invita unul pe celalalt sa iasa primul la iveala. E mult mai simplu decat crezi, e mai simplu sa te bucuri de ce ti se intampla ACUM, decat sa te ratacesti undeva in trecut, sau sa iti faci planuri si calcule pentru viata de maine, o viata pe care TU, dragul meu PRIETEN, ai intreaga putere sa o colorezi in infinite nuante si culori, asa cum numai inima si mintea ta iti recomanda...
Am promis ca voi incepe sa iti povestesc... Sa iti spun cate ceva despre mine... Sa iti prezint toti prietenii mei dragi, in cele mai pastelate culori si mai nobile cuvinte, asa cum si eu am parte din partea lor... Sa pornim la drum, dragul meu PRIETEN ! Chiar ACUM !...
Acum aproape un an am plans de durere cand a trebuit sa aduc unor fiinte gingase si delicate vestea ca nu pot sa continui a construi mai departe un castel pe care impreuna l-am cladit, l-am zidit, l-am finisat si aproape... l-am terminat. Atunci cand viata te aduce intr-un moment de ratacire, de uitare de Dumnezeu, de ignoranta si de frustrare interioara esti pus in fata unei alegeri dificile: a continua si a cere ajutorul celor din jur sa te ajute sa reiei constructia, cu riscul de a le transmite acestora involuntar starea ta de rau, sau a renunta la tot, la absolut tot printr-o izolare totala de prieteni si de Dumnezeu, pana chiar si de tine insuti. Este drept ca a doua varianta este cea nedemna, dovedind nimic mai mult decat lasitatea crasa a omului lipsit de incredere in sine, lipsit de orice principiu sanatos si de orice fel de simtire.
Se pune totusi o intrebare: este oare mai bine sa continui constructia unui castel in conditii de impas al sinelui si sa existe riscul prabusirii intregii constructii ridicate pana in acel moment? ... sau este poate mai bine sa fii LAS, sa fii NEDEMN, sa fii IMORAL si INUMAN, izolandu-te complet de absolut tot, din umila ratiune de a nu ii deranja si pe ceilalti prin modul tau anti-real de a fi ?!
Se poate oare aprecia daca EGOISMUL este mai intens sau mai putin intens in vreuna din situatii !? Se poate opta pentru principiul raului celui mai mic ?! Nu am reusit sa imi raspund foarte clar nici pana azi la aceasta intrebare... Nu am reusit sa inteleg daca lasitatea mea a fost pe undeva bineintentionata sau daca atitudinea mea egoista ar putea fi scuzata in vreun fel sau altul... Nu am reusit sa imi ascund regretul si suferinta pe care o resimt, regretul ca nu mi-am respectat o promisiune, indiferent de motivele care au impiedicat indeplinirea ei.
Totusi, chiar si asa, Dumnezeu imi arata pentru a mia oara cat de mare este DRAGOSTEA LUI pentru noi, cat de mare este Puterea Sa de A IERTA si de a mangaia un suflet care isi cauta disperat mantuirea si curatirea spirituala. Dupa ce acum cateva saptamani am trimis un e-mail unei fiinte gingase si delicate care a suferit in urma alegerii mele nedemne, dupa ce s-au scurs aproape 45 de zile fara nici un raspuns am crezut ca nu voi mai putea ridica niciodata ochii in fata acelei fiinte care mi-a acordat toata increderea si bunavointa sa, alaturi de toti ceilalti prieteni si colegi de breasla care au pus caramida peste caramida si au creat impreuna cu mine un castel minunat.
Am crezut ca nu voi mai avea parte de iertarea ei, de gandul ei bun, de cuvintele ei frumoase, de zambetul ei de copil... Si ca sa mai imi dovedeasca odata ca numai gandul bun va atrage un alt gand bun dupa sine, dupa ce am retransmis acest e-mail pentru a doua oara, cu o si mai mare staruinta catre Dumnezeu ca mesajul sa fie citit, iata ca miracolul divin al IUBIRII PURE si al ARMONIEI DIVINE isi face simtita prezenta din ce in ce mai des in viata mea.
Azi, dupa aproape un an de regret si de suferinta, am primit iertarea si alinarea pe care am cautat-o cu atata disperare, pe care mi-a fost rusine sa o strig in gura mare si care mi-a readus zambetul luminos pe chip. Acea fiinta gingasa si delicata, ai carei ochii se zbateau intr-un ocean de lacrimi si de lumina acum ceva timp, mi-a confirmat ca a primit mesajul si ca vom ramane PRIETENI in continuare, indiferent de greutatile pe care le-am intampinat si pe care nu le-am putut depasi la un moment dat.
Nu iti poti imagina, dragul meu PRIETEN, cata bucurie imi inunda sufletul, cata LUMINA imi mangaie sufletul si cata IMPACARE cu sine imi aduc aceste clipe! Clipe in care ochii mei izbucnesc intr-o revarsare de lacrimi si culoare, inima imi vibreaza pe cele mai nobile frecvente, iar primul meu gand este sa iti impartasesc TIE, dragul meu PRIETEN, minunea dumnezeiasca a Regasirii de Sine!
Sa incerci macar TU sa nu ajungi niciodata in fata unei alegeri care, indiferent de optiune, efectul sa fie acelasi: Renuntarea la Vis... MERGI INAINTE MEREU, cu credinta si echilibru in tot ceea ce faci, caci Dumnezeu este masura tuturor lucrurilor care au existat, care exista si care vor exista vreodata ! Iti multumesc, Alexandra...
--- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- ---
