20 dec. 2008

Despre inocenta...

20 dec 2008, 03:11h
--- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- ---
Despre inocenta...


Motto :

„Atunci cand o domnisoara de 20 si ceva de ani mi-a spus ca iubitul ei trebuie sa fie fermecator, frumos, destept si sa isi doreasca trei copii, eu am suras sarcastic, abtinadu-ma cu greu sa nu ii daram mitul. Altcineva insa a ales sa o numeasca inocenta. Pe domnisoara nu a deranjat-o cu absolut nimic acest apelativ.
.
Inocenta a ajuns sa capete atatea valente incat poate ar trebui sa ne ferim in a mai folosi acest cuvant. Daca spui despre o tanara de 20 si ceva de ani ca e inocenta, la ce anume te referi? Ca e nevinovata? Naiva? Ca nu stie prea multe lucuri? Neexperimentata? Si in ce situatie e acest cuvant un compliment?
.
Intr-o societate in continua schimbare, in care ritmul accelerat e definitoriu si in care independenta si ascutimea mintii deschid usa succesului, care mai e rostul acestui cuvant?
.
Sau mai bine zis, de ce unii oameni se incapataneaza sa considere inocenta o virtute?”
.
.
.
.
Rasfoind cu sete postarile de jurnal prin reteaua hi5, am regasit cu surprindere un interesant punct de vedere al unei tinere domnisoare careia simt nevoia sa ii completez finalul concluziv adresat barbatilor, final pe care de altfel nu l-am mai preluat tocmai pentru a va starni si dumneavoastra curiozitatea sa il cititi, accesand linkul mai sus mentionat. Credeti-ma, nu veti regreta nici macar un click de mouse!... Veti regasi mai multe mesaje transmise intr-un stil decent, sintetic si unitar-convergent.

Asadar, stimata domnisoara!... Va respect si apreciez calitatea mesajelor emise, mai ales ca, in planul sentimentelor de tip adolescentin la care faceti referire, se produc intr-adevar o serie de mutatii si preschimbari conform timpurilor agresive pe care le traim, iar efectele si formele concrete de exprimare a trairilor interioare comporta nuante si culori tot mai intunecate in ultima vreme, mai sumbre, mai teatrale si tot mai lipsite de Dumnezeu...

Nu imi pot ascunde dispretul pe care il resimt si aversiunea fatisa care o manifest atunci cand observ ca fetele secolului XXI simt nevoia acuta sa epateze, sa atraga priviri cat mai obscene posibil, sa para ceea ce de fapt nu sunt si nici nu vor fi vreodata. Femeia fatala a mileniului trei s-ar putea caracteriza mai degraba prin agilitate, feminitate, optimizate cu abilitatea de a razbate prin multime intr-un mod elegant, rafinat si de bun simt.

Cu alte cuvinte, nici machiajul adanc pronuntat, nici gentutza de lux in valoare de minim trei, patru mii de euro si nici atitudinea de vampa nu pot constitui apanajul inteligentei sau echilibrului etic, frizand de cele mai multe ori atat bunul simt cat si firescul natural si armonios pe care Dumnezeu l-a zamislit cu atata dragoste pentru CEA care reprezinta jumatatea barbatului sau.
Imi veti spune, probabil, ca noi, barbatii asta ne dorim !... Vampe machiate strident si imbracate sumar, accesorizate conform normelor „la moda”, simple obiecte sexuale de unica folosinta chiar, simple accesorii „barbatesti” cu care sa ne hranim orgoliul nemasurat al mandriei si ego-ului nostru infinit... Ei bine, stimata domnisoara, mi-ar fi placut sa POT sa va contrazic...

Asa este... Nu mai exista acel procent critic necesar de noblete si decenta a sufletului unui barbat... Dar stiti de ce !?... Pentru ca o crasa majoritate a sexului „tare” au creierul situat in diverse parti ale corpului lor fizic, parti situate in general sub limita decentei impuse de mesajul pe care eu bine-intentionez sa il emit pe acest blog, destul de tanar recunosc... Asta e realitatea! Calcaiul nostru este circumstanta atenuanta a frivolitatii dumneavoastra, stimate domnisoare... No offense. It’s just a nacked cruell reality !

Un reality show perpetuu!... Asta traim acum! Eu, unul, daca as fi patronul unei televiziuni comerciale as economisi la maxim suma alocata din bugetul de productii TV, aproape as elimina-o total si as folosi 10 camere postate de-a lungul unei alei intens circulate dintr-un City Mall, sau in fiecare colt al oricarui club de noapte din Romania intr-o seara banala de weekend. Sunt ABSOLUT convins ca as face rate-ing maxim dupa maxim 2 episoade... Am ajuns sa epatam si sa ne vindem propria imagine artificial construita prin plimbari la mall, doar de dragul de a face pasi de defilare pe aleea centrala prin multimea pe care vrem sa o impresionam cu bunul nostru gust, cu originalitatea si extravaganta duse la extrem uneori, frizand in mod evident credinta crestina, ba chiar si bunul simt elementar adeseori... Nu avem alte asteptari si standarde de atins, decat infrigurarea cu care asteptam ora 22 a noptii de vineri, de sambata si chiar si duminica uneori... Pana si duminica sufletului nostru ne-o dedicam intru-totul somnului de recuperare dupa orgia de sambata noaptea si, daca mai suntem in stare de ceva, inca unei portii de vamp-irism inainte de prima zi a saptamanii care bate la usa...

Ce facem totusi cu sufletul nostru ?!... Ce facem cu perfectiunea naturala care ne-a fost daruita la nastere de Dumnezeu ?!... Ne permitem oare luxul sa aruncam la gunoi naturalul, sa fim la moda doar de dragul de a fi la moda, sa epatam prin rimeluri si leap-stickuri cat mai stralucitor colorate, sa frizam orice nivel elementar al bunului simt etalandu-ne posetutzele kinky, pinky si trandy cand pe strada ne facem loc cu coatele printre batranii si bunicii nostrii totodata ale caror pensii cu cumleaza nici in doi ani un total care sa se apropie macar de pretul gentutzei agatate cat mai fancy pe umarul nostru gol de substanta si de orice rusine in fata lui Dumnezeu ?!...

Prin urmare, stimata domnisoara, sa arunce primul cu piatra ala care are sufletul ceva mai curat si mai smerit in fata lui Dumnezeu! ...

Inocenta, o virtute !?... INTOCMAI !!! Inocenta, un compliment !?
Ba chiar UNUL extrem de VALOROS !!! Aveti tupeul sa ridicati problema rolului acestui cuvant in societatea moderna ?! Aveti indrazneala de a calca in picioare pana si ultima raza de romantism a unei tinere adolescente care vrea sa iubeasca ?!

Va coniderati dumneavoastra un model demn de urmat de tinerele fetitze de liceu care va tintesc pe dumneavoastra epatand in malluri si cluburi de noapte, institutiile de baza ale societatii noastre contemporane !? Oare aceste fetitze virgine in sensul cel mai profund al cuvantului, va pot ele face fatza dumneavoastra cand pasesc timide pe ringul de dans la primul bal al bobocilor din viatza lor ?!... Oare nu incearca aceste copile gingase si nepervertite sa isi gaseasca un mod mai curat de a iubi ?! Credeti intr-adevar ca principiul INOCENTEI este o banala teorie expirata ?
Va inselati amarnic...

INOCENTA ca virtute este poate tocmai speranta de care se mai leaga un viitor ceva mai luminos al unei noii generatii, o generatie sacrificata de interese meschine si ne-crestinesti, o generatie vanduta pe banii si credite nerambursabile europene, evident intru’ bunastarea poporului roman si a prosperitatii economice, intru’ accesorizarea si spoirea cat mai luxurianta a obiectelor de vitrina ale barbatilor de succes in afaceri, ale barbatior fatali...

Unde este sufletul nostru, stimata domnisoara !? Unde este floarea ascunsa in banca de la geam pe care Oana o gaseste in finalul filmului LICEENII ?! Unde este inocenta si feminitatea in sensul natural si firesc pe care Dumnezeu l-a lasat Evei, jumatatea perfecta a lui Adam ?! Unde este marul copt, rotund si ne-muscat inca cu o pofta starnita prin atata indolenta si instrainare de Dumnezeu ?! Unde este INOCENTA NOASTRA ?!

Inocenta este in sufletul fetitzei indragostite de viatza, de frumos, de Fat-Frumos din Lacrima si de Dumnezeu, ca masura a tuturor lucrurilor... Inocenta este virtutea pe care am pierdut-o... Am aruncat-o la cos, preschimband-o pe bani grei in gentutze de lux, in masini extravagante, in rujuri si rimeluri cu sclipici, in freze si coafuri asimetrice, de fitze si de lipsa de simt estetic.

Suntem in epoca esteticii uratului, a esteticii non-naturalului, a esteticii corpului nostru bombat si impopotzonat pentru parada modei cea de toate zilele, la mall, in club sau pe strada... Suntem doar niste papusi confectionate manual, auto-confectionate care nu au alte valente prin care sa se evidentieze, decat simpla expunere in vitrina unui bordel citadin perpetuu, intr-o goana haotica dupa S-CLASSE, Luis Vuiton, Dolce&Gabanna, Versace, A8, sau I-PHONE cu cristale SVAROVSKI, in timp ce parintii nostrii muncesc de ii ia dracu pe salarii de nimic, iar bunicii se ingesuie cu noaptea in cap la coada la medicamente sau la pachetele de sarbatori, la ore la care noi inca mai ingurgitam patru, cinci doze de Redbull si o duzina de tigari prin club sau pe mai stiu eu unde!

Ferice de voi aceia care inca mai pastrati in sufletul vostru virgin inocenta si curajul de a te indragosti!... Tine-ti cu dintii de ea! Sunteti cei mai norocosi dintre norocosi! Iar asta, pentru ca Dumnezeu ne iubeste pe toti la fel!... Iti multumesc, frate Bandarica... Domnul sa te aiba in paza Sa!

Eu sunt...

Eu sunt Lumina, dar voi nu Mă vedeţi.
Eu sunt Calea, dar voi nu Mă urmaţi.
Eu sunt Adevărul, dar voi nu Mă credeţi.
Eu sunt Viaţa, dar voi nu Mă căutaţi.
Eu sunt Învăţătorul, dar voi nu Mă ascultaţi.
Eu sunt Domnul, dar voi nu vă supuneţi Mie.
Eu sunt Dumnezeul vostru, dar voi nu vă rugaţi Mie.
Eu sunt Prietenul vostru Cel mai bun, dar voi nu Mă iubiţi pe Mine.

Dacă voi sunteţi nefericiţi,
Atunci nu Mă învinuiţi pe Mine...

--- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- ---