Who am I ?

Motto :

Mă-ntreb eu oare ce sunt?
Şi-n marea cui mă scufund
ca să caut
nisipul?

http://annaqueenrain.blogspot.com/

Pe faleza vantului de toamna ce imi ravaseste gandul stau si ma intreb daca pasii tai mici catre mine sunt prea timizi sau prea firavi… ma mai intreb daca sunetele acestea au fost o intamplare si daca privirile noastre se reintalnesc oare atintite asupra unui graunte de nisip alb, purtat de vant peste mari si oceane, de la de la Nice la Constanta, de la Arcachon la Mangalia… sau de oriunde spre nicaieri…

.

Stau acoperit de cer iar nispiul mi se scurge din mana asemenea clipelor tot mai putin ramase pana cand ne vom revedea… pentru totdeauna… Imi revad viata in fiecare graunte de nisip alb, am adunat-o intr-o punga si o pastrez cu grija intr-un dulap scorojit de vreme pana cand floarea mea pereche mi se va alatura pe plaja care ne asteapta sa ne rasfete ca pe doi copii cu mult soare si cu mult ocean. 

.

Si ce daca imi este un imens dor… de acasa… de tine… de noi ?!... Si ce daca valurile imi aduc vesti de la tine mereu, imi spun ca esti bine… ca poate si tie… ti-e dor… Si ce daca lacrimile mele se amesteca morbid cu niste litere aiurea… Si ce daca tu… nu o sa intelegi nimic din toate astea… si ce daca ce… si ce daca eu… si ce daca te… si ce daca…

.

Oare cine mai sunt eu ?! Sunt acel nebun indragostit de viata care nu mai vede nimic orbit de lumina ochilor tai de inger ?! Sunt acel naiv plutitor pe un nor de catifea pe care m-ai urcat atunci cand obrajii tai faceau nani in manutzele mele ?! Sunt acel nebun cu care te plimbai alaturi de ingeri pe un munte langa o mare ?! Sunt acel prieten adevarat care nu te-a uitat sau oare sunt o himera a unor vremuri noi care ne creeaza iluzia fericirii ?! Sau poate sunt magicianul care printr-o atingere de bagheta a lui Tinkerbell iti trimite doua buburuze sa iti spuna ca mi-e dor ?!... nici eu nu mai stiu cine sunt…

.

Stiu doar ca… sunt aici la malul unei mari si cern firele nisipului alb pastrat pentru tine, astept ca manuntza mea sa devina libera din nou iar atunci cand toate clipele se vor scurge si se vor contopi cu plaja, sa te pot lua din nou de mana… si sa nu te mai las… niciodata…

.

Stiu doar ca… sunt acum cu gandurile ravaite de ploaia de dimneata care imi bate in geam, un geam ramas fara grilaje… caci, la ce mai folosesc grilajele cand toata inima mea se deschide pentru tine mereu la aceeasi pagina a vibratiei X… pana cand o vei deschide de la departare ?! Oare cand o vom deschide impreuna dimineata sub aburii unui ceai cald de vanilie, si sa ne amuzam de toate bazaconiile astea scrise acum de mine…

.

Si mai stiu doar ca… sunt asa de norocos ca pot simti toate astea... pentru ca daca n-ai fi tu, eu nu as mai avea sens aici, in aceasta lume efemera… si mai stiu ca nimic nu este intamplator, cum nici soarele nu rasare dimineata decat pentru cei care iubesc, chiar daca acum… afara ploua…

.

E soare mult in inima mea… iar soarele meu esti tu !

Te iubesc mult. Buna dimineata !

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~