22 iun. 2010

Hai hui hei















Motto :

"...azi ploua cu noi, ne-am schimbat, fara sa prindem de veste! Ma simt in pragul tineretii liliachii, gata sa iti sarut chipul ars de soare... De cate ori mi se intampla sa ma plimb cu dragostea de mana, se intampla sa imi fie bine...

Vara sufletului meu, la poarta casei tale, vegheaza si va veghea totdeauna dragostea...Totul ne desparte: dragostea, lumea, viata...

Dar daca nu mi-e frica de zambetul tau, atunci nu mi-e frica de nimic.Vara mea, in anotimpul tau ma voi contopi cu orice...voi fi aici, raspandita in univers, in cele patru colturi ale lumii si, mai mult de atat, voi canta cu sunete false la fereastra casei tale..."

Lorelei



Hai cu mine ! Ia-ma de mana si nu te teme… o promenada intr-un univers violet, sub un asfintit timid al soarelui, la malul tuturor gandurilor frumoase, alintati de valurile linistite ale apei nemarginite decat de noi si de cerul vanilat si alintat de razele line ale unei seri perfecte de vara …hai hui hei impreuna pe plaja…

Hai sa lasam intrebarile, azi sa ne caute raspunsurile pe noi, nu noi pe ele ! Sa bata politicos la usa... nu suntem acasa, sa revina daca vor maine ! Hai sa fim noi si atat ! …fara sa ne intereseze ce spun altii, fara sa ne pese daca mai ploua sau ninge, fara sa mai complicam cuvintele, imaginile, sunetele …hai hui hei impreuna prin univers…

Hai sa ne topim cuburile de gheata din suflet, alinandu-l cu un cornet cu inghetata de capsuni si vanilie, hai sa ne racorim privirile incinse stropindu-ne cu picaturi reci de ploaie, hai sa alergam impreuna pe nisipul ud, iar marea sa ne fie complice stergandu-ne urmele… hai sa vibram cu natura, sa fim pentru un minut doar noi si atat ! …hai hui hei impreuna mereu…

Si stii de ce ?! …pentru ca suntem acum mai liberi, mai dezinvolti, mai armoniosi si mai plini de iubire, ca doi copii ce se bucura naiv de o copilarie perpetua intr-o poveste de vis ce nu se termina niciodata. Sa lasam ferm in urma frustrarile ce ne apasa, sa nu ne inchipuim ca ii putem schimba pe altii, ca ii putem face sa priveasca atent prin desisul padurilor din noi, caci privirea lor e umbrita fie de crengile ce le atarna greu din cap, fie de stralucitoare amagiri, innecandu-se singuri in propria vanitate…

Hai sa vorbim despre orice ! …sau despre nimic… sau hai sa nu lasam orice "nimic" sa ne strice seara asta frumoasa ! Hai sa ma inveti din nou sa zambesc, asa cum o faceai candva pe un alt mal azur de mare, hai sa nu ne mai interseze decat minutul asta de regasire in care citesti repede cu sete toate literele astea amestecate alandala …hai hui hei prin sufletul meu…

Hai sa ne oprim putin aici ! …pentru ca minutul aproape a trecut si nu stim daca urmatorul ne va mai gasi la fel de imbratisati ca acum ! Hai sa ramanem asa si sa vedem ce se intampla ! …Poate nu ne va mai desparti nimeni, nici macar un click pe butonul rosu din dreapta sus cand vei inchide pagina asta de web...

Ai cautat atat de mult, ai ratacit enorm fara mine si, uite, acum ne-am regasit intr-un minut pe-o pagina, pe-o plaja, pe-un mal de mare...intr-un univers numai al nostru ! …hai hui hei, raman cu tine mereu !
.
~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

11 comentarii:

  1. hai sa ne luam lumea in cap si sa alergam la mare... sa ne lovim de valuri si sa plutim la soare...

    RăspundețiȘtergere
  2. Vai...e absolut genial,minunat,sublim...n-am cuvinte...hai hui hei la mare...si eu vreau!
    PS-multumesc pentru ca ai folosit motto din compunerea mea:X

    RăspundețiȘtergere
  3. Norocoasă destinatara cuvintelor tale, asta dacă le simte în timp ce le citește...dacă le citește.

    RăspundețiȘtergere
  4. Bogdan, nu e prima dată când vizitez blogul tău și când citesc ceea ce scrii :)...Doar că de cele mai multe ori, tristețea mă împiedică să mai scriu altor oameni, mă simt cumva paralizată și mă rezum doar la a citi. Tu scrii foarte frumos!

    RăspundețiȘtergere
  5. e exact ce as fi vrut sa aud/citesc de la o anumita persoana :). as fi vrut,candva.

    deci,m-ai lasat fara cuvinte.
    mi se pare genial.

    RăspundețiȘtergere
  6. Într-adevăr, vibraţiile noastre şi-au pierdut intensitatea...nu sunt nici eu deloc bine, având în vedere faptul că vara e singurul anotimp ce mă târăşte şi mă afundă în cele mai mari depresii...

    Sper să ne revenim amândoi! Ai grijă de tine, Bogdan! Îmbrăţişări >:D<>:D<.

    Şi un zâmbet involuntar. :)

    RăspundețiȘtergere
  7. Bonjour mon cher Fabien. Comment êtes-vous? Les étreintes et ont une bonne semaine.

    RăspundețiȘtergere
  8. E superb...cuvintele curg intr-o cascada de tristete si de fericire in acelasi timp.Ai o inima de scriitor care iese la iveala.pentru tine nu sunt doar cuvinte sunt trairi,fapte.Scri foarte frumos.

    RăspundețiȘtergere

Vibrând alături de mine...