When your hand reaches mine

Motto:

"O sa te-astept pe drumul dinspre lume,
Sa-ti mangai sufletul sa-ti fie bine
Sa uiti trecutul si tot ce-a fost nedrept...
... ... ...
O sa te-astept...
Dar niciodata nu am sa te-nteleg!"

Un suflet


Atunci cand gandurile pozitive stau ascunse intr-un abis ferit de lume sunt avertizat sa le aduc la lumina si sa le impartasesc cu tine, sa imi urnesc pasii abatuti de la drumul dinspre lume si sa imi mut comutatorul de vibratii pe on, lasandu-mi sufletul liber sa vibreze din nou.

Teorie simpla, practik a imi simplifica traiectoria gandului ce mi-a tocit deja sinapsele neuronilor mei, atatia cati or mai fi ramas ei, sus la etaj... parca nu mai conteaza ce imi doresc mai mult decat ce iti doresc, nu mai conteaza ce rostesc, decat poate numai ce citesc, ma transform intr-un copac solitar ale carui crengutze isi revendica mugurii unei primaveri ce parca se abtine a mai veni... asta pentru ca micile cuiburi construite ale unor vremuri trecute sunt acum goale, insingurate de vant, de ploaie, de nori...

Ce usor ar fi sa ma pot urca intr-o masina a timpului si sa colind din nou trecutul cu ceea ce stiu acum... dar, ce farmec ar mai avea ?! As sti in fiecare secunda ce ar urma sa se intample... iar reintalnirea cu tine nu mi-ar mai da inapoi fiorii unei vibratii necunoscute mie atunci, atat de clar definita si ras-explicata azi... o vibratie pe care tot nu o intelegi, o privesti sfios, dar o resimti cu intreaga-ti fiinta.

Curg cuvintele pe langa noi, iar noi... noi ce facem ?!... ne ascundem unul de altul intr-un dans la departare pe ritmuri de flamenco, avem nevoie de translatori, de porumbei calatori sau firave buburuze de primavara care sa duca trena unei regasiri ce se anunta ca fiind una de poveste... ehemmmm, zboara visele hai-hui dincolo de realul blurat in gri, numai ca manutza mea o cheama mereu pe a ta la fiecare pic de simtire a frumosului din jur. De ce se intampla asta, nu mai e cazul sa repet...

Ce usor ar fi daca mainile noastre impreunate si-ar indrepta ruga spre cer si ar simti deodata pulsul unor vibratii pereche ce isi cauta ardent punctul lor comun de rezonanta, de traire in unu! Ce usor ar fi sa adorm in fiecare seara tinandu-te de mana!... ce repede mi-as dori sa ma trezesc apoi dimineata si sa iti simt inima vibrand deodata cu a mea!... ce greu imi este sa imi caut acum cuvintele, fara tine...

Ma amestec printre gandurile frumoase ale ingerilor scriitori, printre poezii si proze pline de inocenta si cu arome de tine, printre imagini si puncte de suspensie care imi spun ca intr-o zi toate astea le vom privi intr-o zi impreuna, razand in hohote sau plangand ca doi copii ce atunci au descoperit iubirea, amintindu-ne de clipa asta in care doua ecrane de pixeli ne aduc cu gandul aproape.

Aici in micul meu univers primesc bucuros fiecare gand ce imi intoarce chipul din nou catre zambet, catre un optimism ce vrea sa isi iasa din matca lui teoretica si sa ma ajute sa pasesc mai curajos inainte. Pana te voi regasi, voi spune mereu tuturor cele sase motive care imi tin loc de orice alte dorinte inrobitoare si care ma vor ajuta iar sa ma ridic la viata.

Esti stropul de ploaie ce ma trezeste din visul meu adanc !

Esti un vis hoinar ratacit in mintea mea !

Esti roua diminetilor tarzii incendiate de soare !

Esti frunza pe care o tin intre degete !

Esti raza de soare ce-mi mangaie privirile !

Esti ultima silaba pe care o rostesc inainte de a te visa !

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~