Question

Motto :

„Pentru florile care inca nu le-ai primit

Pentru frunzele ce toamna in parul tau le-a'mpletit

Pentru visele ce inca nu ti s-au implinit

Eu sunt vinovat…

Pentru clipele care inca nu le-am trait

Pentru noptile in care ploaia ne-a unit

Pentru sufletul ce inca nu ti l-am daruit
Eu sunt vinovat…”


Estimated time left:1672 days, 17 hours, 12 minutes


Am decis sa nu mai scriu pentru o vreme… vei citi si vei reciti de multe ori aceste randuri scrasnite dintr-o vibratie ce ti-o daruiesc. Nu voi mai scrie pentru ca simt riscul de a ma repeta la nesfarsit, transfigurand gandul meu curat in sute de cuvinte hiper-uzate si de o cadere intr-un banal ieftin care la un moment dat sa devina doar o prafuita placa de vinil, zgariata si uitata undeva intr-un sertar… nu voi mai scrie, micutza mea, iar pentru o vreme, te rog sa imi ierti tacerea. Nu te voi ruga sa incerci sa ma intelegi, ci doar sa ma iubesti…

Sunt intr-un impas de exprimare intre rau si bine, intre a fi si a trai, intre a renunta si a continua pe un drum care cumva, s-a impotmolit…sau poate doar in mintea mea se intampla asta. Se impune mai mult ca oricand sa fac ceva concret pentru mine, altfel nu stiu unde voi ajunge… fiecare avem puncte grele de trecut in viata… pentru mine asta e unul dintre cele mai grele examene de depasit. Simt nevoia din nou sa multumesc noilor mei prieteni din blogosfera pentru gandurile lor frumoase si voi continua sa le fiu aproape, citind indeaproape de inima mea fiecare cuvintel al lor… sper sa nu imi simta lipsa prea mult, dar promit ca intr-o zi ceva mai senina voi reveni…

Stiu ca poate nu ajungi sa rasfoiesti fiecare fila a povestii fara de sfarsit a vibratiei X, stiu ca nu e cazul sa te intereseze prea tare ce aberez eu uneori aici, mai stiu ca exista un ingeras undeva acolo sus care are grija din cand in cand sa iti transmita gandurile mele, insa de ceva timp ma tot gandesc si astept ca un nebun ziua cand iti voi pune o singura intrebare… si nu ma voi speria de raspuns, oricare ar fi el, pentru ca stiu ca Dumnezeu stie El mai bine de ce…

Am ajuns sa numar zilele, orele si minutele terestre pana cand se va intampla asta… daca as putea sa dau un click si toate secundele astea sa dispara acum, mi-ar fi mult mai usor. Dar cum nu am puterea asta bifata la bagheta magica pe care am primit-o cadou cand m-am nascut, voi astepta, ca un simplu muritor ce sunt, ca ele... sa treaca…

Vreau doar sa mai stii ca orisicat de ciudat m-ar privi lumea din jur, oricat de multe cuie mi s-ar arunca pe drumul pe care voi calca, oricat de multe lacrimi vor mai naste ochii mei pentru dorul alor tai, orisicate cuvinte ma vor mai improsca pentru ceea ce simt, voi pastra un dram de speranta in suflet ca toate astea vor avea intr-o zi, un rost… o zi in care te voi privi din nou in ochi, te voi lua de manutza si iti voi spune ce insemni tu pentru mine. Iar apoi, cu voia lui Dumnezeu, sper sa am puterea sa zambesc si sa aflu raspunsul la intrebarea care tanjeste sa fie rostita:…will you marry me ?

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

Bliss

Motto :

Sa ma cauti printre acorduri minore,
Tu, plete de zeu boem inaripat,
Sa luam marea acasa, sa o tinem pe balcon…
si in scoici s-auzi pielea nisipului cum se sparge
de tine… de mine.

http://zbor-la-tine.blogspot.com/

…sete de bliss… Ritmul binar al unui cinel argintiu domina sonor linistea obsesiva a unui gand pasager spre insula unor amintiri rupte din Rai, acolo unde paseam impreuna intr-un decor paradisiac, nestiind atunci ca acele crampeie de viata imi vor devora intreaga-mi fiinta. De atunci, tot cautand starea de placere sublima, intiparita intr-un subconstient aflat acum sub anestezie, ajung sa inteleg ca ea depinde organic de tine, de prezenta ta langa mine… ideea asta mi s-a confirmat mai apoi, in putinele ocazii pe care le-am avut sa te revad.

In lipsa ta, pasii mei goi ma duc undeva departe de felul in care ma faci sa ma simt cand imi esti in preajma…vibratiile devin seci si avide de tine, de rasuflarea ta, de mirosul tau… Singuratatea isi repeta la nesfarsit rimele stereotipe, iar cuvintele mele se dezbraca neputincios de sens… nu mai au puterea sa urle albastrul de metil din adancul unui suflet ce tanjeste dupa tine, istovit sa se mai agate de imagini si culori inversate in care parul tau balai se joaca in adierea lina a unei brize de mare… starea de visare morbida imi este deja straina, ma plictiseste. Vreau sa imi atingi chipul dezgolit de zambetul acela plin de viata ce iti anima firea si sa imi alungi tristetea, sa imi astamperi setea de… bliss.

Oricat de tare incerc sa ma desprind de pamant, cautandu-ti chipul intors de la mine, ma lovesc mereu de un ciot de sticla prafuita, de un colt de sertar cu manerul aproape rupt, de o pagina de blog care imi inghite diabolic toate literele din mine, fara sa imi redea insa perechea vibratiei X decat undeva dincolo de firele si electronii care fac sufletele sa se citeasca la departare… din cand in cand insa, puterea magica a intalnirii gandului ce zboara printre atatea micro-particule ce plimba magnetic litere, apar semne divine ca undeva, un alt suflet vibreaza… poate si al tau, uneori…alaturi de al meu… sunt mici reverberatii ale unui Univers reactiv la cea mai fina frecventa emisa de mine, ecouri care imi atenueaza socul anesteziei cronice a unei anime care nu renunta la zbor… un zbor care ma va aduce iminent la tine, in cateva secunde, cateva ore, sau… cativa ani… Momentul reintalnirii noastre ne va surprinde stanjeniti si intimidati de propriile priviri ce se vor cauta sfios sa nu se raneasca de preamulta lor caldura stransa intr-un larg rastimp…

Mi-as dori sa ridic bariera dintre noi, cu tot spatiul si timpul ei comun, dar strain de zbaterea unui suflet ce arde pentru tine, mi-as dori sa iti mangai obrajii in fiecare dimineata si sa bem amandoi un ceai cald si aromat, cu iz de vanilie, un strop de lamaie si o picatura de miere… mi-as incepe ziua cu tine atat de dulce incat nici un venin nu l-as mai simti amar, atat de lin incat nici un strop de ploaie nu mi-ar mai agresa auzul, atat de special incat nimeni nu ma va mai intrista apoi… tu imi esti de-ajuns in lumea asta. Ai spune ca sunt vorbe’n vant copiate din autori celebri, ai crede ca ma prefac doar intru’ satisfactia unui orgoliu de vanator de trofee, ai sa te minti doar poate sa ma alungi din calea ta… sau ai sa intelegi, simplu…ca te iubesc... Asta nu schimba cu nimic acum departarea de tine. O sa treaca si ziua asta…

Departe esti tu, cu inima mea…
Departe esti tu, vei astepta ?!
Departe esti tu, de ochii mei…
Departe esti tu… crede in ei !.

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~