31 dec. 2010

Key of heaven

Motto :

O femeie iubită
nu se strigă pe nume
nu se caută-n zare
nu se ademeneşte cu priviri

o femeie iubită se ţine în cântec
şi se aşază-ntr-o ramă
precum o icoană -
spre răsăritul unei existenţe

ea e începutul firav al unei zile
statornicia unui sentiment
şi licărul gândului tău
când nopţile traversează
vieţi trecătoare

o femeie iubită
e marea -
veşnica oglindă pentru cerul
credinţelor tale



Suflete drag al meu, de ce stai şi citeşti ?!
Suflete drag al meu , de unde mă priveşti ?!...
De ce nu vii mai repede aşa cum mi-ai promis
Să îmi alini acum zborul cel frânt din vis ?!...

De ce nu eşti acum de sărbători
Aici cu mine-n gând ca să îmi dai fiori ?!...
Mai dulci, mai reci, mai calzi, mai lini
De mâna lângă mine, dorul să mi-l alini…

Suflete, de ce tot stai departe undeva ?!
De parcă nu ai şti ce e-n inima mea…
Suflete, de ce nu ai curajul să mai treci
Şi pe la mine când mai ai vreun drum candva ?!…

Mereu tu te ascunzi rebel după pripas
Iar ochii tăi sunt cei ai unui iepuraş
Ce vesel el tresare atunci când mă zăreşti
Timid păşind spre tine, cu sufletul smerit…

Suflete, mai ştii atunci când tu mi-ai adormit
În ale mele calde mâini te-ai sprijinit
Şi ca un îngeras încet mi-ai spus în vis
Ca azi eu am găsit cheia spre paradis ?!...

În anul nou ce vine, eu am să vin la tine
Cu bucurie-n gand şi doi papuci de pluş
Şi îti doresc să ţi se-ntâmple numai bine
Aşa cum pentru mine… tu fericire ai adus !
~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~
Un An Nou cu Bine, dragii mei Prieteni ! La mulţi ani ! 
Vă mulţumesc pentru că existaţi şi că sunteţi aproape de mine !
~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

6 dec. 2010

The best is yet to come





















Motto :

Pentru că tu mă faci să zâmbesc, și cu tine pot să râd cât vreau și să plâng fără încetare. Dacă plouă înnorat, tu ești soarele pe care mi-l așterni pe obrazul drept venit din lumi îndepărtate...



2... acum doi anisori incepea marturia unei povesti fara de sfarsit, a unei vibratii fugare din viata unui copil al lui Dumnezeu, un dar sfant adus mie in zi de sarbatoare sa imi aline dorul, sufletul, privirea pierduta undeva aiurea… azi, dupa impacarea cu sine-mi si regasindu-mi starea de armonie, privesc timid, insa putin mai curajos catre tine…

Nu mai vreau cadouri, nu mai vreau miracole, nu mai vreau urari sau mesaje de binete, nu mai vreau nici macar sa imi ascund emotia care mi-a transformat sufletul intr-un templu ferecat de cheia zambetului tau senin, nu mai vreau sa iti explic nimic… stiu ca intelegi poate mai bine decat pot eu sa ma exprim… stiu ca esti undeva acolo, aproape de mine.

X.Vibe a felul meu de a fi, felul meu de a zambi, felul meu de a trai ! …un mod armonios si misterios de a iti spune ca puterea gandului tau este mai presus de orice constrangere terestra. Vibrez la frecvente inalte, rezonez alaturi de tine, pentru ca Dumnezeu mi te-a trimis sa imi luminezi calea, sa imi alini zambetul trist, sa imi stergi lacrima de pe obraz, sa imi dai de veste ca iti este dor de mine… asa, am stiut ca nimic nu este intamplator…

Prieteni noi, prieteni vechi, cuvinte potrivite, ganduri asternute aici asa cum au fost ele, mai bune, mai rele… 2 ani frumosi de lupta in care am inteles ca viata inseamna sa te bucuri de calatorie, sa iti asumi faptele, gesturile, dar mai ales… greselile… 2 ani minunati in care am dat friu liber sufletului meu sa iti poata spune ce insemni tu pentru el. Am reusit sa ma ridic din adancul in care m-am autoscufundat, am reusit sa deschid ochii intepeniti de durere, am reusit sa zambesc din nou… pentru ca Dumnezeu isi iubeste copiii, pentru ca ingerii nu dorm niciodata, pentru ca menirea mea pe acest pamant e pe cale sa se implineasca…

Mos Nicolae nu mi-a adus nimic azi… nici nu imi doresc… pentru ca imi este suficient sa ma gandesc la tine si sa iti spun doar atat : Sarbatori Fericite, A……

La multi ani, X.Vibe ! The best is yet to come…
~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~
P.S.: Multumesc din suflet tuturor prietenilor si cititorilor mei care timp de 2 ani de zile ati fost alaturi de mine pe aceasta pagina de net. Va iubesc pe toti ! 
~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

29 oct. 2010

Hidden in a ray of light


















Motto :
.
Si ma vedeai, ca prin vis,
Ascunsa dupa fiecare luna plina.
Eu, insa, te simteam.
In fiecare ploaie rece.
In fiecare bruma a diminetii.
Dupa fiecare noapte inghetata.
Te simteam cum te apropii te mine.
Nu voiai sa-mi spui nimic,
Poate, ca te saturasei sa ma cauti....
In fiecare floare, in fiecare ploaie cu soare,
In fiecare zambet, in fiecare raza de soare.
.



Echooooooo… Echoes of my soul… Echoes of emotion…
It’s getting colder now… nevertheless it feels warmer inside…
Are you there with me ?!

Romantismul e desuet. Vremurile’s noi… iar noi… unde suntem ?! Ascunsi in propria timiditate, alteori exhiband emotii hiper-inervate de atata dor… alteori, muti de uimire… surprinsi de personaje animate… imaginate… inaripate… Iar noi ?!... Noi ce facem ?!... alegem o rasunatoare tacere…

Taceri zgomotoase sau strigate prea mute sa le pot auzi, numai tu stii de ce… eu ti-am spus ‘la multi ani’… iar Dumnezeu mi-a magaiat obrajii arsi de dor cu roua lacrimilor lui… e caudina furca a unui destin orbitand lin in jurul tau. Caci adevar iti spun : nu va mai trece mult timp si ne vom revedea, ne vom privi iar plini de emotie, iar sufletele noastre se vor juca din nou impreuna…

Te regasesc des in gandul meu de toamna, aproape la fiecare pas la stanga, la dreapta, inainte sau…inapoi… Te regasesc in fiecare frunza ruginie care imi intampina pasii, in fiecare suris rece al soarelui care imi rasfata privirea, in fiecare adiere de vant sau fosnet de frunze… Te regasesc dimineata in sufletul meu insetat de viata, in fiecare zambet timid ce incearca sa isi faca loc pe chipul meu inclestat de o uriasa asteptare… o asteptare care va dispare, iar in locul ei vei aparea din nou, tu…

Inteleg ca asa trebuie sa fie, inteleg ca sigur e cel mai bine asa sa fie, inteleg chiar si ca tu nu trebuie sa intelegi nimic… ci, doar sa ma iubesti… ca intr-o poveste care nu si-a nascut inca eroii, dar e pe cale sa devina un best seller mondial… ca intr-un film regizat de Dumnezeu insusi, in care noi suntem actorii principali, iar toti ceilalti oameni de pe pamant au rolurile secundare… Si mai inteleg ca va sosi si ziua cand ne vom lua amandoi bilete sa vedem acest film impreuna… singuri… intr-o sala de cinema, doar pentru noi… Ma intreb oare : ce vom face dupa ce vom iesi din sala ?! Ce cuvant imi vei spune prima data ?!... vei avea curajul sa ma privesti in ochi de atata emotie ?!... vei avea puterea sa nu plangi… de fericire ?!... Si chiar de nu vei avea, te voi imbratisa la fel de tare, la fel de cald, la fel de fericit… ce va urma dupa, numai tu imi vei putea sopti…

Se numara clipele ramase tot mai putine pana nu va mai trebui sa scriu asa… pana cand vom scrie impreuna continuarea unei povesti de viata fericite fara de sfarsit… si toata lumea se va bucura cand va afla de bucuria noastra… Si toate se vor implini pentru noi, asa cum va binevoi Dumnezeu… tot asa cum El a vrut ca eu, acum… sa iti scriu cu dor in prag de noiembrie…

…sa stii doar atat… ca sunt aici… pentru tine… mereu…

Echooooooo… Echoes of my soul… Echoes of emotion…
It’s getting colder now… nevertheless it feels warmer inside…
Are you still there with me ?!...
~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

6 oct. 2010

Who am I ?






Motto :

Mă-ntreb eu oare ce sunt?
Şi-n marea cui mă scufund
ca să caut
nisipul?



Pe faleza vantului de toamna ce imi ravaseste gandul stau si ma intreb daca pasii tai mici catre mine sunt prea timizi sau prea firavi… ma mai intreb daca sunetele acestea au fost o intamplare si daca privirile noastre se reintalnesc oare atintite asupra unui graunte de nisip alb, purtat de vant peste mari si oceane, de la de la Nice la Constanta, de la Arcachon la Mangalia… sau de oriunde spre nicaieri…
.
Stau acoperit de cer iar nispiul mi se scurge din mana asemenea clipelor tot mai putin ramase pana cand ne vom revedea… pentru totdeauna… Imi revad viata in fiecare graunte de nisip alb, am adunat-o intr-o punga si o pastrez cu grija intr-un dulap scorojit de vreme pana cand floarea mea pereche mi se va alatura pe plaja care ne asteapta sa ne rasfete ca pe doi copii cu mult soare si cu mult ocean. 
.
Si ce daca imi este un imens dor… de acasa… de tine… de noi ?!... Si ce daca valurile imi aduc vesti de la tine mereu, imi spun ca esti bine… ca poate si tie… ti-e dor… Si ce daca lacrimile mele se amesteca morbid cu niste litere aiurea… Si ce daca tu… nu o sa intelegi nimic din toate astea… si ce daca ce… si ce daca eu… si ce daca te… si ce daca…
.
Oare cine mai sunt eu ?! Sunt acel nebun indragostit de viata care nu mai vede nimic orbit de lumina ochilor tai de inger ?! Sunt acel naiv plutitor pe un nor de catifea pe care m-ai urcat atunci cand obrajii tai faceau nani in manutzele mele ?! Sunt acel nebun cu care te plimbai alaturi de ingeri pe un munte langa o mare ?! Sunt acel prieten adevarat care nu te-a uitat sau oare sunt o himera a unor vremuri noi care ne creeaza iluzia fericirii ?! Sau poate sunt magicianul care printr-o atingere de bagheta a lui Tinkerbell iti trimite doua buburuze sa iti spuna ca mi-e dor ?!... nici eu nu mai stiu cine sunt…
.
Stiu doar ca… sunt aici la malul unei mari si cern firele nisipului alb pastrat pentru tine, astept ca manuntza mea sa devina libera din nou iar atunci cand toate clipele se vor scurge si se vor contopi cu plaja, sa te pot lua din nou de mana… si sa nu te mai las… niciodata…
.
Stiu doar ca… sunt acum cu gandurile ravaite de ploaia de dimneata care imi bate in geam, un geam ramas fara grilaje… caci, la ce mai folosesc grilajele cand toata inima mea se deschide pentru tine mereu la aceeasi pagina a vibratiei X… pana cand o vei deschide de la departare ?! Oare cand o vom deschide impreuna dimineata sub aburii unui ceai cald de vanilie, si sa ne amuzam de toate bazaconiile astea scrise acum de mine…
.
Si mai stiu doar ca… sunt asa de norocos ca pot simti toate astea... pentru ca daca n-ai fi tu, eu nu as mai avea sens aici, in aceasta lume efemera… si mai stiu ca nimic nu este intamplator, cum nici soarele nu rasare dimineata decat pentru cei care iubesc, chiar daca acum… afara ploua…
.
E soare mult in inima mea… iar soarele meu esti tu !
Te iubesc mult. Buna dimineata !
~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

25 sept. 2010

One song, one heart, one nation





















Motto :

Din aburi fini ai norilor...
Arunc o flacara ca o bila albastra...
Si ma odihnesc in vise...
Ce nu au sfarsit...

EU, curcubeul ALB...
Scriu muzica vietii mele...
Caci nu exista fiinta...
Care sa se nasca...
Fara muzica...
Si fara culoare... eu sunt curcubeul alb si atat...




Imagineaza-ti o lume fara bariere! Imagineaza-ti oamenii iubindu-se unii pe altii fara nici un fel de constrangeri politice sau religioase! Imagineaza-ti toti copiii acestei planete cantand impreuna la unison cantecul vietii si al iubirii!

Ai spune ca sunt un visator ?! ...un naiv ?! ...un mestecator de vorbe ?! ... vorbele mele sunt nascute din gandurile mele, si ele la randul lor nascute din trairile mele... toate capata fiinta, vor deveni cantec, vor vibra a viata... Iar toate astea pentru ca m-am regasit dupa un drum de 30 de ani terestrii, mi-am regasit armonia interioara si exterioara si am facut din ea un mod de a fi, de a trai si de a iubi ! 

Iar ACUM sunt gata sa ti-o impartasesc si tie !

ESTI pregatit sa ma primesti in sufletul TAU curat de copil ?!
... stiam deja ! Hai sa pornim impreuna la DRUM !

Esti inca de cand te-ai nascut o fiinta perfecta, construita din iubire si menita a oferi iubire... te-ai impiedicat poate pe cararile vietii sau abia esti la inceputul ei, ori poate ai ajuns deja la etatea intelepciunii... cu totii suntem un singur suflet, vibram insa diferit... unii mai inalt, altii si mai inalt !

Pentru a putea sa ma intelegi, am sa te rog sa te lasi dus de valul sunetelor pe care le auzi acum, sa respiri linistit si sa te gandesti pentru cateva clipe la cel mai frumos rasarit de soare pe care l-ai experimentat in viata ta... am sa iti las acum secundele de care ai nevoie sa iti relaxezi mintea si trupul...

...
...
...
...
...

Sunt absolut convins ca acum esti acordat pe frecventa vibratiei X care iti inunda fiinta si iti creeaza acel sentiment straniu de noua armonie. Te simti putin neobisnuit, putin ciudat, dar... placut ciudat ! Asta pentru ca literele mele iti transmit energia de care ai nevoie sa vibrezi la frecvente inalte, tot asa cum vibrai si atunci cand te-ai nascut.

Adu-ti aminte primul tau scancet, primul tau zambet, primul tau cuvant... mama... Adu-ti aminte de iubirea din care te-ai nascut, adu-ti aminte de zambetul plin de caldura al bunicilor tai, adu-ti aminte de tine, asa cum erai inainte de a te pierde printre desertaciunile vietii... Nu-i asa ca e o mare diferenta ?! Nu-i asa ca sufletul tau si-a regasit acum pacea si armonia sa primordiala ?! Nu-i asa ca ai vrea sa ramai exact asa cum esti acum pentru tot restul vietii tale ?!...

Ce rost isi mai au rautatile, invidiile, agitatiile tale... la ce bun razbunarile, la ce bun privirile false, la ce bun jignirile si injuraturile... cand avem atat de putin timp sa ne bucuram de paradisul terestru in care am fost meniti sa existam ?!

Avem atat de putin timp sa ne iubim intre noi... si noi ce facem cu el !? Ne ascundem, ne razbunam, ne judecam, ne aratam cu degetul... in loc sa ne imbratisam, sa ne regasim, sa traim cu toti in armonie ! Iar daca toate astea ti se par cunoscute si le vei fi auzit deja pana acum, te rog sa ma ierti pentru indrazneala de a iti spune inca o data... BINE AI REVENIT ACASA... SUFLETE CURAT DE COPIL !
~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

12 sept. 2010

Children of the world





.
.
.
.
.
.
.
Motto:
.
I think about the generations
and say we want to make it a better world
for our children and our children's children.
So that they know it's a better world for them
and think if they can make it a better place...


Heal the world - intro (little girl speaking) by Michael Jackson




Bine ne-am regasit, suflete curat de copil ! Azi un inger ti-a zambit de dimineata desenand un zambet pe chipul tau senin soptind incet catre inima ta: Bine ai revenit acasa !

Resimti acum din plin toata frumusetea divina a naturii umane, a florilor care te inconjoara, a sunetelor care iti alina dorul, a vibratiilor misterioase care iti inunda gandul. Esti din nou pe frecventa vibratiei X adusa in dar catre tine de ingerul armoniei. Simti o bucurie imensa care te cuprinde, simti o unda de fericire care te copleseste, simti ca ceva s-a intamplat iar acum, tu, poti sa fii parte din nou din marele intreg. 

Suntem cu totii copiii acestui pamant daruit noua de Dumnezeu si avem raspunderea sa il pastram asa cum ne-a fost oferit din iubirea Lui, avem menirea de a ne regasi sufletul pereche si de a ne desavarsi misiunea noastra aici printre oameni. Haideti sa re-construim impreuna paradisul primordial din care cu totii ne-am nascut si catre care ne vom indrepta incepand de astazi !

X.Vibe Music este noul eveniment muzical al tuturor copiilor dornici de a spune ceva din adancul sufletelor lor si de a schimba ceva in bine in lumea in care traiesc. Este o scena de exprimare artistica a modului fiecarui copil de a fi, de a simti si de a trai ! Este o ocazie sa ne imprietenim intre noi, sa ne regasim menirea, sa vibram impreuna la unison pe frecventa vibratiei X ! Ce este aceea vibratia X ?!... Toate la timpul lor...

Te invit sa fii parte din acest proiect muzical curajos si sa ma ajuti in a crea o relatie de armonie si prietenie intre toti copiii din Romania. Apoi, din anul 2011, evenimentul va deveni unul mondial, adresat tuturor copiilor planetei Pamant si ne vom imprieteni cu foarte multi copii de pe toate continentele lumii : Asia, Europa, Australia, America de Nord, Africa si America de Sud. Daca vrei sa te imprietenesti si sa fii in armonie cu totii copiii planetei nu ai decat un singur pas de facut. Un simplu click... si vei fi acolo !

http://www.xvibemusic.blogspot.com/

Dintre participantii editiei inaugurale voi selecta cate un Ambasador Muzical al Copiilor din Romania pentru fiecare din cele 6 continente ale lumii. Daca stii foarte bine limba engleza, iti place sa comunici si vrei sa reprezinti proiectul X.Vibe Music de la tine de acasa pe calculator catre unul din aceste 6 continente te invit sa fii cu ochii pe evolutia primei editii a festivalului care se va adresa exclusiv copiilor din Romania. Va urma apoi perioada in care voi face selectia celor care doresc sa devina Ambasadori Onorifici X.Vibe Music si voi anunta data cand va avea loc interviul on-line pentru alegerea celor 6 ambasadori continentali. Interviul va avea loc in limba engleza, iar inscrierea pentru selectie se va face trimitand un CV la adresa de e-mail : fx.vibe@yahoo.com. 

Dupa analiza CV-urilor va urma interviul on-line in luna Noiembrie a anului 2010 in urma caruia vom forma impreuna echipa de ambasadori continentali X.Vibe Music. Cei 6 copii selectati vor incepe apoi o perioada de pregatire, timp in care va voi explica fiecaruia in detaliu ce avem de facut. Asadar, daca te simti pregatit pentru o provocare la nivel planetar in domeniul muzical al copiilor, nu ezita sa imi trimiti CVul tau si sa te inscrii in concursul X.Vibe Music 2011.

Mai multe detalii si informatii le poti obtine pe Yahoo Messenger ID : fx.vibe

Mult succes tuturor copiilor si haideti sa facem impreuna o lume mai buna ! 
Fie ca muzica si armonia sa va ghideze pasii catre acel colt de rai la care visati !
~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

31 aug. 2010

X.Wave


















Motto :
... ...
am pus pe un val
numele tău
şi l-am lasat in larg
simplu
să faca Cerul ce-o vrea cu el
să plutească
să mă dărâme
să mă înece
să mă mângâie
eu doar atât îmi amintesc:
... ...
eram în apă până la gât!


http://annaqueenrain.blogspot.com/



Semnalele cosmice pe care le decodifici cu atata dezinvoltura, literele si cifrele ca simboluri conventionale ale unei civilizatii care si-a atins limitele propriei plafonari, liniile melodice care vibreaza fin si comunica intre ele, toate astea sunt formate din punctul primordial al regasirii sufletelor noastre.

Acel punct de intersectie al literei X, colorat generic in verde e purtat de valul numit atat de simplu : viata. Vine catre tine cu viteaza super-luminica, copil al luminii ce esti, copil al destinului meu divin, copil al reamintirii fiintei mele ce are tatuat pe retina numele tau. Un nume oarecare, un nume banal, un nume marin, un nume lin, un nume ade-varat, un nume ce si-a gasit acum ecoul in univers.

Ecoul numelui tau este darul lui Dumnezeu pentru acest colt de rai care isi va re-deschide portile ferecate de oamenii aceia care scriu reguli, educa popoare, zambesc fals la televizor sau a caror ignoranta capata dimensiuni hiperbolice, impinsi de propria lor vanitate, mandrie, ego… Atunci cand ti-am strigat numele pe o pagina dubla de hartie, ecoul mi-a raspuns si stiu ce simti acum. Nu e nevoie sa imi spui prin cuvintele cazute de mult in deriozoriu, atat de mestecate de atotstiutorii sentimentelor inalte. Nu mai e nevoie de litere, nici de sunete, nici de simboluri… am inteles perfect punctul pe care l-ai pus pe i. Si sufletu-mi s-a luminat din nou si vibreaza acum a implinire. Pentru ca nimic nu e mai presus de puterea gandului tau intersectata cu a gandului meu pe care il stii prea bine de ceva vreme deja…

Poarta unei noi dimensiuni se deschide pentru noi, ne vom tine de mana si vom pasi fericiti si lasand frica la intrare, stergandu-ne picioarele pe presul zgrunturos al ultimului prag dinaintea desavarsirii misiunii noastre aici, in lumea cea noua. Numele tau si numele meu rezoneaza precum doua picaturi de apa desprinse de pe piscul unui val ce iti aduce la mal recunostinta mea deplina pentru ca mi-a fost dat sa traiesc minunea ca esti, sau intamplarea ca sunt… ca suntem din nou contemporani intr-un punct al regasirii noastre.

Valul vibratiei X vine catre tine atras ca un magnet de lumina ochilor tai care acum pargurg insetati de puncte si de litere fiecare linie digitala a unui suflet deschis aici numai pentru tine. Stii asta, esti din ce in ce mai sigura pe tine, respiratia aproape ca se opreste cand ma citesti, tresalti de fiecare data cand apare un titlu nou, fiind din ce in ce mai curioasa sa vezi sub ce alte minunate forme mai zboara catre tine gandul meu curat.

Azi este un val, ieri au fost culori, maine va fi un zambet, iar luni cine mai stie ?! poate doar niste cercei… sau poate doar o rima care sa completeze versul rupt din proza sufletului meu. Si toate astea intr-o zi te vor inunda de fericire, te vor ridica acolo sus in mijloc de ocean si vom invata impreuna sa plutim pe val si sa pasim impreuna in miracolul si spectacolul vietii, uniti in armonie, in simtiri, in credinta si in Dumnezeu.
~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

24 aug. 2010

Sunetul culorilor
















Motto :

Toate culorile sunt unice. Niciuna nu seamana cu cealalta.
Dar totusi sunt multi cei care isi pun intrebarea:

Can u Hear The Colors?

http://crazilixi.blogspot.com/



Here we go ! ...vezi culorile ?! ...esti sigur de ceea ce vezi ?! ...esti sigur ca sunt culori ?! Sau sunt poate sunete cifrate ?! Sau sunt doar frecvente de lumina ?! Ai puterea sa vezi dincolo de ele, sau sa auzi dincolo de sunetele care iti modeleaza creierul tau patrat ?! Esti sigur ca acum citesti cuvinte ?! Esti sigur ca tot ceea ce percepi tu este oare ADEVARAT ?! ...mai gandeste-te !

De multe ori invatam de la cei mici, invatam din zambetul lor inocent, din energia lor exploziva, din inspiratia lor creativa... de cele mai multe ori ii desconsideram, facem copii doar ca sa ne simtem bine, ca sa ne facem o familie, sa ne hranim orgoliul nostru de parinti. Uitam insa ca acesti copii de cristal ai mileniului luminii nu sunt doar marionetele noastre cu care ne jucam de dimineata pana seara si in care ne proiectam toate neimplinirile noastre personale. Sunt si ei la randul lor fiinte vii cu acelasi statut ca si noi, sunt pe acelasi plan cu noi. Ne dam mari profesori, ii umilim adesea prin aroganta si mandria noastra fara limite, ii punem la coltul de rusine, ii pedepsim in loc sa ii iubim mai mult, sa ii luam in brate, sa ne jucam cu ei mai mult, sa le zambim mai mult, sa ii respectam mai mult... Dar cine sa ne mai ajunga la nasul nostru de Dumnezei intrupati, la maretia judecatilor noastre de valoare, la imensitatea exacerbata a ego-urilor hiperunse cu toate alifiile pamantului ?! Ei bine, cap patrat, afla ca ei sunt mai sclipitori, sunt mai prezenti, sunt mai vii, sunt luminati divin !

Orbecaim robotic prin birouri, prin institutii, prin scoli inalte, prin teatre si filarmonici, prin primarii si consilii, prin organizatii si uniuni de putere, orbim pe zi ce trece, asurzim, chelim, ne imbolnavim constient pentru ca „asa este normal”, „asa este cursul firii”, „asa am invatat la scoala”, „pentru ca asa trebuie, mama”. Uhaaaaaaa !

Orbecaim in intuneric fara pic de discernamant ! Iar spectacolul soarelui creator se apropie ! Treziti-va, oameni buni ! Iesiti din matrice, spargeti tiparele, urlati, luati-va in brate, renuntati la averi, iubiti-va ca nebunii, traiti, simtiti ca in prima clipa cand ati iesit din pantecul mamei voastre ! Nu mai priviti totul la prima mana, nu va mai lasati inhamati la jugul unui sistem pe cale sa se cutremure de insasi propria neputina ! Soarele va arde legaturile de robie, va va elibera pe cei acordati la frecventa prezentului ! Dimensiunile tereste se schimba, culorile nu mai sunt culori, sunetele nu mai sunt sunete, literele numai sunt litere... Toate sunt suportul energetic al informatiei care ajunge acum la voi !

Deschideti ochii sufletului, imbratisati copiii de cristal, nu-i umiliti, iubiti-i si ei vor preschimba lumea pentru voi in paradisul primordial. Sunt copiii schimbarii, sunt cei care vor aduce din nou lumina si puritatea pe acest pamant care abia ce ne mai suporta !

Haideti sa ii luam de mana, sa dansam cu ei intr-o megadiscoteca pe ritmurile vibrationale ale vremurilor pe care le traim ! Vibrati, oameni buni odata cu sufletele lor curate ! Ascultati culorile, pictati sunetele, spargeti tiparele ! Gongul a batut deja, iar numaratoarea inversa a inceput ! Nu va lasati inghititi de pamant ! Ridicati-va din noroiul si ipocrizia latenta in care va complaceti de generatii !

Lasati copiii sa vibreze liber ! Lasati-i sa creeze, sa recreeze paradisul murdarit de voi, lasati-i sa ne arate puterea luminii ! Lasati copiii sa ne cante sunetul culorilor ! Pentru ca nu exista nici sunet si nici culori... exista doar lumina si voia lui Dumnezeu ! Nu va puteti impotrivi cu toate gentile si para-gentile Luis Vuiton, cu toate X5-urile si Q7-urile voastre, cu toate buncarele si palatele voastre, cu toate miliardele voastre din conturi... veti ajunge cu ele in pamantul pe care il ponegriti de-atata amar de vreme !

Sunt din ce in ce mai multi, sunt din ce in ce mai luminosi, sunt din ce in ce mai creativi, sunt din ce in ce mai spectaculosi ! Ei vor rasturna lumea inapoi la lumina ! Atentie mare la vibratii !!! Marele spectacol al Universului se apropie de actul sau culminant ! Bucurati-va de viata si vibrati in pace si armonie cu tot ceea ce va inconjoara ! Sa nu ziceti ca nu v-am spus...
~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

17 aug. 2010

Ingerasul talisman


















Motto :

Nu stiu, nu-mi amintesc ce spuneai...
Spuneai în cuvinte aiurea
De dragul tău, de dragul meu,
Iubirea...
Nu stiu, nu-mi amintesc ce spuneai...

Eu atât stiu.
Adormisem peste aripile tale...

http://jurnaluluneiscriitoare.blogspot.com/



Da Da ! ...despre tine e vorba, inca si inca odata ! Chiar despre tine cant, chiar inspre tine ma indrept, chiar intru tine sunt ! Dimensiunile noi se deschid in fata noastra, soarele ne incalzeste inimile amortite de atata vreme rece, ingerasii ne amintesc ca suntem mereu unul langa altul si chiar de esti acum de o alta parte a unui alt ecran acum si astepti plina de lumina fiecare cuvant al meu, fiecare semn, fiecare pas timid pe care indraznesc sa il fac, stii prea bine undeva acolo in inima ta candida ca iubirea mea respira energetic prin orisicare sunet, prin orisicare virgula, prin orisicare punct.

Numai una este aleasa lui Dumnezeu pentru mine, numai una este mireasa calatoriei mele spre acasa, numai una este desavarsirea si implinirea mea printre oameni. Timpul nu ne mai poate desparti pentru ca devine eter, spatiul nu ne mai poate tine indepartati pentru ca se va surpa, gurile rele isi vor inneca spasmele si frustrarile inghitind pamant, iar cerul va exploda de stralucire, norii albi vor zambi din nou atunci cand ne vor zari alaturi intr-un mic colt de paradis terestru, pe o insula care ne va reaseza mainile impreunate, de data asta multumind fierbinte lui Dumnezeu pentru infinita Lui iubire pe care ne-o poarta.

Si numai exista daca, si numai exista parca, si numai exista nimic fara tine, fara noi, fara Dumnezeu... totul recapata sens primordial, totul se intampla sincronizat in cele mai mici detalii, totul devine un intreg, un singur tot, un singur vis. Respiram aerul energizat acum puternic de un soare ce isi pregateste parca straiele de sarbatoarea ce o va lumina in timpuri de legenda vie, traita acum, aici, de mine, de tine, de noi... Vom pasi mai plini de lumina si de uimire in a cincea dimensiune menita parca pentru noi, bucurandu-ne impreuna din plin de spectacolul total al vietii.

Stiu ca esti numai a mea, stiu ca vibram asemeni, stiu ca deja ma intelegi, stiu ca deja cuvintele imi sunt de prisos, stiu ca si atunci cand tac imi simti gandul curat, stiu ca e suficient sa iti soptesc numele in gand iar tu sa apari brusc din neunde, stiu ca toate astea se intampla cu un unic sens, acela al reintoarcerii copiilor lui Dumnezeu acasa, tinandu-se de manutza doi cate doi, asa cum a lasat El lucrurile sa fie.

Mere, pere in panere, serpi, alune si cutume, toate pier pe limba lor, arzand viu de al meu dor... Dorul deja nu mai e dor, visul nu mai e vis, somnul nu mai e somn, dorinta nu mai e dorinta, esecul nu mai e esec. Toate palesc in fata ta, au ars in calea-mi catre tine pentru ca lumina ta e din ce in ce mai aproape, din ce in ce mai prezenta, mai vie, mai intensa si mai voluptoasa.

Bulgarele de zapada e aproape sfera alb albastra a vietii, copacii si pietrele din drum s-au spart, valea plangerii s-a inverzit si miroase a primavara deja, caii sunt gata sa fie inhamati la caruta plina de floricele viu colorate, natura se gatesete pentru nunta noastra curatindu-si straiele, corul de ingeri a intrat deja in repetitii pentru marele bal, pianul alb isi acordeaza notele, vioara corzile, iar un acordeon isi aranjeaza atent armoniile.

Asteapta-ma la intersectie, in colt la semafor, pentru ca galbenul intermitent al soarelui da semne ca se face verde ! Atunci voi trece si eu strada, urmandu-mi sufletul ce a ajuns deja... la tine !
~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

8 aug. 2010

Pat la rege














Motto :

Omul s-a ridicat din cerc
E ultimul război, ultima piesă.
Ascultăm liniştea în desfătarea timpului,
Suntem sfere pe o tabla de şah.
Asteptăm remiza sărutului,
Albul în negru şi invers,
Căci azi, omul a ales!

http://mihaelacelestine.blogspot.com/


Matricea contra-ataca simtind cum isi pierde incet autoritatea asupra celor care transcend lin dincolo de firele de matase atent intinse de regina mama. Plase de stele, parfum frantuzesc, aroganta dusa la extrem, toate sunt ispitele pasilor mei catre tine pe care nu ii mai poate devia nimeni si nimic. Am invatat azi o lectie de viata de la cineva necunoscut, am mai asezat o caramida la temelia paradisului pierdut, am pecetluit in zidul tacerii intreaga mea neghiobie, continuandu-mi neclintit drumul luminat.

Liniste... e nevoie de multa liniste in sufletele oamenilor. Am observat asta in urma unei banale discutii cu un inger deghizat in diavol, am resimtit fin mireasma cojii de mar, am ascultat atent o arie sparta a unui sarpe cu ochelari de portelan... ss-itul lui mi-a strapuns urechile-mi intinse a capta vibratii sonore inalte, tentatia ieftina a karmei mi-a pus la incercare sufletul si-asa zdrelit de atata drum.

Ajung sa strig in mine catre Cer dupa ajutor, insa El este deja aici, cu mine, in mine, in noi... mi te-a trimis pe tine sa imi tii sufletul in manutza ta de copil... asa nu il va mai putea zdreli nimeni. Si pentru ca linistea ma cuprinde iar, totul recapata sens, frecventele noastre se armonizeaza din ce in ce mai tare, iar ingerii mei pazitori sunt bine camuflati in verde prin gradini botanice, facand poze, nu pot decat sa ma reculeg din nou de pe trotuarul unei faleze pietruite imperfect unde adierea lina a naturii imi mangaie chipul, stergandu-mi fin transpiratia morbida.

Ne jucam tacticosi de-a Dumnezeii, ne aratam cu degetul unii pe altii desi alte trei sunt in acelasi timp indreptate catre noi insine, ne alergam haotic prin desisurile panzei de paianjen strapunse de mult deja de alegerile pe care cei mai curajosi dintre noi le-au facut. Unii simt nevoia sa se reconecteze cu matricea, nu isi mai suporta crucea, s-au autoproclamat zei si au impresia ca nimic nu le e strain. Altii raman consecventi zborului catre vis si nu se lasa intimidati de tupeul exacerbat al unor suflete tanjind iubirea. Problema e ca iubirea nu se cere, iubirea se primeste... iar asta, numai daca este ingaduit de Dumnezeu. Ori daca acordajul limbajului folosit de suflete pentru a se interconecta este bruiat, inadecvat sau prea sofisticat apar fortari de procedura care spulbera instantaneu orice forma de iubire.

Este trist sa constat ca desi oamenii isi purifica sufletele prin suferinte multiple, din dorinta acerba de a pasii peste praguri dimensionale noi, ajung mereu in acelasi punct de pornire, inghitindu-si sec coada... iar atunci, refuleaza scuipand truisme pe care le-au renegat deja cu mult timp inainte. Ipocrizia nu are margini, setea de iubire arde uneori prea tare incat iti arde pana si capilarele cele mai fine ale gingiilor care odata zambeau senin, adulmecand primavara... si toate astea pentru ce ?! sa ne umflam in pene pana ne crapa sufletul in noi ?! ...mai bine sa ne pastram echilibrul, linistea si armonia pe care cu greu le regasim pe toate de-odata in aceeasi casa.

Totul e asemenea unui joc de sah, sarim cu caii ca nebunii, urmarim cu atentie intentiile reginei din turnurile cu ziduri de granit, ne protejam regele asezand pionii in garda, gandim diagonale nebunesti, pana ajungem sa ne mancam si sufletele intre noi... ajungem sa uitam ca scopul jocului nu este acela de a il umili pe rege, ci de a ne transforma cati mai multi pioni in printi si regine.

Frumusetea nu rezida in a da mat regelui, ci in drumul pana acolo. Uneori pe drum insa, ne incruntam intr-atat capatand dorinte sadice de a umili regele intr-un colt de tabla... din fericire pentru el se mai intampla sa isi gaseasca intr-o clipa locul din care nu mai poate fi clintit. Regele a ajuns in pozitia ocrotita de Dumnezeu, iar remiza sarutului intr-o pozitie de pat nu se va putea puncta niciodata. Draga mea regina, m-ai umilit, insa m-ai adus fara sa vrei in pozitia in care doream si iti multumesc pentru asta... ma inclin, umil, in fata miracolului divin.
~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

3 aug. 2010

Ma vezi tu pe mine, oare ?!






















Motto :

Încă mă strigi...
ţi-aud glasul cum colindă pădurile
tremurând printre roiuri de gânduri
şi-alergând vântul printre frunze

cât te-am aşteptat să revii!

numai cumpenele stejarilor
pot povesti
cum scârţâie timpul în ceasornice
uitate în scorburi
prea negre de târziu

în frumuseţea tinereţii mele
se oglindeşte un strigăt
a chemare umbroasă;
aproape că nu mai aud
aproape că mă tem să aud

rostirile tale sunt taine
şi-n ceaţa lor tulburătoare
se pierd toate necuvintele mele
ca-ntr-un labirint

să nu mai pleci!

să-mi pui bătăile inimii
pe talere de vreme
pentru a-ţi cântări fiecare semn
pe care mi-l arăţi
cu toată dragostea ta.

http://annaqueenrain.blogspot.com/


Universul ar spune ca da... Descoperim din nou ca traim intr-o lume extrem de misterioasa a coincidentelor si sincronicitatilor ce ne sunt destinate. Descoperim ca tot ce este in jurul nostru se trage dintr-o energie divina pe care incepem sa o simtim si sa o intelegem...

Ieri o fetitza mica mi-a oferit in dar un ac verde de brad. Am intalnit-o intamplator in scurta mea plimbare solitara de seara printr-un parc oarecare ce ma conducea spre mare... ai spune ca e o simpla intamplare, o banalitate. Dar, e oare asa ?! Sunt acestea semne de la Dumnezeu catre mine ?! E oare ea un ingeras trimis de tine sa imi spuna ca te gandesti la mine ?! Sunt oare toate cuvintele mele fara sens ?! Esti oare tu o pura intamplare in viata mea ?!...

Desigur ca toate intrebarile astea retorice isi regasesc raspunsul in adancul sufletului meu plin acum de lumina si de vibratia lina a zambetului tau... si mai sigur e ca aproape nimeni nu ma intelege. Nici nu stiu daca mai imi doresc sa ma inteleaga cineva dinadins. Imi este suficient sa ma intelegi doar tu, si atat... pentru ca se apropie clipa cand vei incepe sa intelegi fiecare silaba, fiecare respiratie, fiecare gest al meu catre tine... As putea sa fiu si mai direct, desi simt ca nu este nevoie, simt ca undeva acolo in inima ta stii exact cine sunt, de unde vin si incotro ma indrept. Stiu sigur ca sufletzelul tau mic poate vibra la cote extrem de inalte, mult mai inalte decat cele ale oamenilor care vor sa imi demonstreze ca stereotipul „traieste-ti clipa” e mai presus de iubire, mai presus de tine, mai presus de noi... Dumnezeu are insa grija ca sufletul meu sa vibreze mereu langa al tau, chiar si daca tu poate crezi ca nu intereseaza pe nimeni cum vibreaza el acum.

E suficient ca am recitit cuvintele pline de lumina, uimire si candoare ce mi le-ai scris candva, e suficient ca lumina chipului tau o implineste pe a mea undeva intr-o fotografie idilica de pe o insula care ne-a despartit si care, tot ea, ne va readuce impreuna intr-o zi, iar cine stie... regasirea noastra poate va fi pentru totdeauna...

Resimt de cateva zile o adiere intensa a vibratiilor pozitive pe care le trimiti catre mine fara sa vrei, crampeie din viitor imi inunda privirea-mi ce se cutremura de fericire atunci cand vede limpede drumul catre tine, iepurasul meu drag... toate astea se intampla ca un ecou al rugaciunii mele indreptate de mult catre Cer, se intampla pentru ca fiinta mea iti apartine intru-totul, cu voia lui Dumnezeu si mai ales cu frica de Dumnezeu...

Secundele se scurg parca mai repede catre momentul X, nici macar cifrele care se reped inapoi unele dupa altele nu ma mai sperie cu absolut nimic... chiar daca mai sunt putin sub o mie cinci sute, vor zbura mai repede ca gandul, se vor dezintegra lasand loc armoniei si iubirii mele infinite care e gata sa explodeze pentru tine... si sunt sigur ca deja simti asta, sunt sigur ca undeva acolo intr-un coltisor al inimii tale incepi sa tresalti usor la fiecare cuvant nou pe care il citesti aici, regasindu-te pas cu pas asemenea unei zane in povestea mea cea fara de sfarsit... iar toate astea pentru ca asa le-a ingaduit Dumnezeu sa fie !

Ma simt implinit acum, mi-am regasit eu-l pierdut in neantul desertaciunilor, mi-am limpezit gandurile si mi-am redescoperit misiunea mea in trecerea mea efemera pe acest Pamant. Sunt doar bucuros acum ca stiu ca si tu existi undeva intr-un mic locas pe pamant, odata cu mine, impreuna cu mine... tu ai fost salvarea sufletului meu de la dezastru, ai fost lumina care mi-a readus zambetul timid pe chip, ai fost si esti mereu cea pe care mi-o doresc langa mine pentru tot restul zilelor mele pamantesti... asta insa, e doar ceea ce imi doresc eu... iar daca intr-o zi, dorinta mea se va oglindi poate si in inima ta, voi multumi cerului pentru ca ma va face sa ma simt cel mai iubit om de Dumnezeu pe Pamant. Chiar si pentru ca te-am intalnit numai, pot spune ca deja ma simt asa...

Pana va sosi clipa in care voi afla acest lucru, acul verde de brad primit in dar il voi pastra cu sfintenie si il voi ruga pe fratiorul ingerasului pe care ti l-am daruit candva sa aiba grija de el pana cand se va reintalni cu fratiorul lui, acolo in inima ta... Fie ca lumina si linistea din sufletul meu sa razbata pana la tine, iar literele astea sa zboare precum gandul meu curat catre tine, soarele meu !
~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

17 iul. 2010

In cautarea armoniei


.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
Motto :
.
Omul este o simfonie ce se desăvârşeşte cântându-se la infinit.
.
Muzica este vibraţia iubirii pe înţelesul fiecărei inimi.
.
Universul este eternul cântec al lui Dumnezeu.

Ioan Gyuri Pascu




In acord cu viata, in acord cu sine, in acord cu Dumnezeu… sunt tinte greu de atins sau de mentinut atunci cand zbaterile fiintei mele se pierd undeva intr-o aglomeratie de dezacorduri… E bine din cand in cand sa-l mai sun pe acordeorul de pian, sa-mi repuna notele muzicale la locul lor firesc. Pianul strigatului mut a inceput sa se dezintegreze, nemaisuportandu-si dezacordurile… si culmea !... ce sa vezi ?! Dezacordurile dispar, se impletesc pe alte frecvente cu intregul, se inscriu sinuos pe traiectorii ascendente si lasa loc din nou armoniei… e ca si cum pianul mut si-a resetat suntele, iar acum e gata sa renasca regasindu-si vibratia lui naturala. Asa si eu, mi-am dat reset la sufletul dezintegrat de prea multe frustrari, prea multe umilinte…

Ajung constrans de consecintele propriilor alegeri pe drumul batatorit deja al cautarilor desarte, le strang pe toate de pe jos, le pun intr-o cutie si le dau foc… am ars mocnit pana la cel mai extrovertit por, am stins vapaile ce mi-au transformat sangele in lacrimi, am lasat la o usa amorurile neimpartasite… poate gresit indreptate, am stins dorintele arzand intr-un lacas de lut, mi te-am imaginat mireasa si ma ridic sa merg din nou catre tine… Si ce daca lumea care ma inconjoara e nepasatoare uneori, ce daca tie nu-ti pasa deseori, in gluma, de nimic… Mie imi pasa si stiu ca vei fi tu… sau nimeni nicicand, niciunde…

Rotindu-mi din nou privirea catre soarele arid de iulie, incercand sa deslusesc sunetele mute si false care isi iau zborul de la mine pentru ca s-au saturat vazand ca nici macar nu ma mai opun lor, nemaifiind zgandarite in agitatia lor haotica intr-un suflet anesteziat de viata, revin la zambetul pe care l-am invatat de la tine, imi reasez tacticos bemolii si diejii printre tastele albe ale unui pian solitar intr-un vid albastru si pasesc sfios si curios ca un nou-nascut printre oameni. Crampeie din viitor isi fac loc timid, inlocuind amintirile fade ale unui subconstient care si-a cedat propriilor limite, a transcens inapoi si, de fapt, inainte… catre menirea sa primordiala…

Incep sa aud din nou bataile unei inimi inca neintinate, aerul are din nou un iz curat de vanilie, imi observ degetele avide iar sa iti mangaie chipul, ma surprind incercand sa ma trezesc din visul lucid pe care incerc sa-l provoc intr-o realitate eterna, caut inca odata armonia pierduta printre desertaciuni… cuvantul de ordine acum e consecventa… si ambitia de a imi demonstra ca renuntarea la vis e doar o stereotipie pe care trebuie sa o uit pentru totdeauna. Si mai bine e daca nu intelegi nimic acum… nici nu e necesar, pentru ca ne vom regasi amandoi fericiti atunci cand Dumnezeu ne va suprapune din nou liniile vietii. Iar atunci imbratisarea ta imi va fi de-ajuns… toate cuvintele astea goale se vor dezintegra lasand locul unei iubiri divine.

Pentru ca al cincilea element va dezlega mereu raul de bine, pentru ca Dumnezeu imi va rasplati indrazneala pe masura gandului meu curat, pentru ca luminile orasului care vegheaza etern mi-au pastrat neatinse insemnele care ma conduc catre tine, pentru ca ne vom regasi mai repede decat iti vei inchipui, in zborul unor aripi albastre de buburuze sau oglindindu-mi privirea in ochii unui iepuras alb… ramai cu mine mereu, armonie…
~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

4 iul. 2010

Intalnire de gradul II
















Motto :

Cei care traiesc aceeasi virtute se iubesc.

Proverb chinezesc




Pin si Yin, doua buburuze albastre isi odhinesc aripioarele care le-au adus tocmai din China pana in Orasul Ales de ele sa isi petreaca vacanta de vara. Picaturile albe de ploaie aproape s-au contopit cu aripile lor fragile, racorind aerul chinezesc pastrat si adus de ele special din magicul orient asiatic. Asezandu-se pe un covoras roz de matase, incep sa-si povesteasca micile impresii de calatorie, intr-un dialect numai de ele inteles :

Pin : - BuzzlinnnRibPinnLerrrr Abbbdimm Jiii Lizzz ?!…
Yin : - Minnn Yo RimPeiii Luuu BrrrrSim Bauuu !

De fapt, ele au venit plutind pe adieri de vant, aduse in dar de Dumnezeu pentru tine, sa iti sopteasca la ureche un gand curat al unui suflet care vibreaza in ritmul batailor aripilor lor albastre… Au venit la tine sa iti aduca racoarea verii chinezesti, sa iti alinte chipul, sa se agate de parul tau mereu amintindu-ti de mine. In jocul literelor din numele lor se compune intr-un alfabet misterios un nume divin din doua jumatati nedespartite, un lait motiv care tradus in limba tarii de unde sosesc buburuzele arata cam asa :

Mereu nedespartite una de alta, Pin si Yin, cele doua gingase buburuze, viseaza la vacanta lor de vara sperand sa-si regaseasca pana la inceputul toamnei locul menit al lor pe care l-au visat inca de multi ani cand zburdau ca nebunele prin lanurile de maci chinezesti… Si-au planuit din vreme excursia lor in Orasul Ales, uitand insa sa-si faca rezervare la vreun hotel. Asa ca s-au gandit sa poposeasca in fiecare seara la cate-o casuta de vacanta de prin apropiere, pana cand se vor uni si se vor bucura impreuna la intalnirea lor cu tine ! O seara la casuta petalei roz de trandafir, o seara la casuta frunzulitei verzi de tei, una la casuta unui arac batran de struguri si uite-asa se vor bucura de vara, inmiresmandu-se cu cate putin din parfumul tuturor florilor din statiunea de vacanta !

Se vor zbengui deasupra valurilor fara sa le prinzi de veste, se vor furisa discret printre firele de nisip pe care vei pasi, se vor odihni pe pleoapele tale cand vei adormi in serile ploioase de vara, se vor alinta mangaindu-ti parul tau ce le va adaposti de furtuna si se vor aseza cuminti in mainile tale asteptand fericite sa le porti cu tine in plimbarile de seara pe aleile ce te conduc spre mare.

Pin si Yin au zburat aici langa tine, aproape ca le poti atinge… sunt atat de candide si fragile precum sufletul iti este, atat de pure si cuminti precum ochii tai iti sunt, atat de copilaroase precum zambetul tau curat si ti le daruiesc cu toata bucuria mea… sa ai grija de ele si atunci cand vei privi in ochisorii lor, sa stii ca acolo se oglindeste mereu o particica din sufletul meu…
~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~
P.S. : Daca vrei sa trimiti cuiva drag un zambet sau doar sa-i reamintesti ca inseamna ceva pentru tine, da un click aici si alege ce inima ta iti spune !!!
.
Nu uita ca uneori un simplu gest face mai mult decat un milion de cuvinte :)
.
Deschide cutiuta cu minuni - http://accesoriikriss.blogspot.com/
Photo by Amélie
~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

30 iun. 2010

Choices


Motto :

I’ll find you again...

Vanilla Sky The Movie – Sofia Serrano



Esti pe frecventa X ! ...asta pentru ca tu ai ales sa fii. Te intereseaza oare ce efect vor avea asupra ta cuvintele mele simple ?! Sau e o simpla distractie, o pierdere de timp poate… o ratacire printre alte zeci de mii de pagini, o vizita inopinata de verificare a starii si gandurilor mele ?! Te intereseaza evolutia gandurilor mele sau cat de bine ma simt ?! …pentru ca, vezi tu, totul se rezuma la alegerile pe care le facem, la vibratiile interioare provocate de ele, la dispozitia pe care o ai acum de a imi controla existenta, la consecintele pe care nu le prevedem uneori… Ai mereu impresia ca daca ai ales sa citesti mai departe, vei afla ceva nou despre mine ?! Ai ales sa privesti in gol un ecran a carui masca te astepti sa se dezvaluie tie ?! …alegi sa imi ignori lacrimile ?! sau te complaci distant intr-o poveste fara de sfarsit ?!

Unde am ajuns, unde aleg sa merg acum, unde se mai ascund sperantele mele frivole, unde apele inunda pamantul, consecinta planului lui Dumnezeu pentru mine… asemenea unui iluzionist am uneori impresia ca deciziile mele sunt libere, ca eu aleg drumul… apoi imi aduc aminte ca nu eu mi-am ales parintii, nu eu mi-am ales locul unde m-am nascut pe Pamant, nu eu mi-am ales limba in care vorbesc, nu eu mi-am ales nefericirea… orice am impresia ca aleg, consecinta este mereu aceeasi, cea pe care divinitatea mi-a sortit sa fie atunci cand prima suflare a mea a intampinat lumea…

Am ales sa iti scriu de multe ori aici, fara sa astept raspuns, am ales sa-mi dezvalui chipul si sa-l las liber aici in mainile tale albe, sa il atingi prin milioane de click-uri, am ales nuante de alb si albastru pentru ochii tai verzi, am ales sa tac uneori, sa tip cu toate usile sufletului inchise, poate ma voi auzi mai bine… si tot in acelasi punct am ajuns acum… orice as fi ales, tot litera ‘A’ as fi scris-o acum… tot niste acorduri de la minor as fi ascultat, tot sub un cer de vanilie as fi respirat, asteptand curios misiunea incredintata de Dumnezeu mie.

La ce bun un liber arbitru care te conduce pe aceeasi directie, mereu catre un punct fix de regasire a sufletelor noastre… pasi in stanga sau pasi in dreapta, iluzia alegerii unei directii imi ocupa timpul prezent, imi macina vibratia mea pura dobandita cand m-am nascut, imi ingheata sufletul prin adieri aparent fierbinti de vara… si tot pentru nimic… si nimic pentru tot… si orice este in van pana cand ne vom intalni din nou, pana cand vei smulge toate bucatile rupte din masca chipului meu impietrit…

“Why don’t you let her choose ?!” – m-a intrebat o pisica neagra si jucausa, cu ochii verzi, taindu-mi calea… Pentru ca e vorba mereu de alegerile pe care le facem, nu-i asa ?!... de consecintele lor, de iluziile asteptarilor noastre nascute din aceleasi ratiuni. Indiferent ca ai ales sa citesti ce am scris sau nu, indiferent ca intre mov si galben ai alege mov…sau galben… tot aceeasi destinatie vei avea… e greu de inteles asta, e si mai greu de acceptat. Unii o numesc resemnare, lasitate sau chiar nebunie… prefer sa radeti de mine ca de un nebun ciudat si diferit in lumea lui… eu am sa rad de voi ca sunteti toti la fel…

Universul e singurul care va sti consecintele alegerilor mele. Eu am ales deja… va veni odata si timpul tau sa alegi…

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~